Tipuri de vin spumant. Ce să alegi în funcție de meniu?

Cea mai comună greșeală pe care o fac băutorii amatori de vinuri spumante este să le confunde cu șampania. Desigur, și șampania sau Champagne este un vin spumant, dar nu este nici pe departe singurul. În continuare îți vom explica câte tipuri de vin spumant există, în funcție de patru criterii foarte importante, iar la final îți vom oferi și câteva ponturi despre cum să le combini cu mâncarea. 

Tipuri de vin spumant 

Așa cum îți spuneam și mai sus, există mai multe tipuri de vin spumant, iar criteriile de clasificare țin de metoda de obținere și regiunea de proveniență, cele două fiind strânse legate, cantitatea de zahăr și în final presiunea din sticlă. Să le luăm pe rând! 

În funcție de metoda de obținere

Pentru ca vinul obișnuit să devină spumant, el trebuie să treacă prin două procese de fermentare. Dacă la prima fermentare procesul este foarte asemănător cu cel folosit pentru toate vinurile, la a doua fermentare se face diferența, prin procedura de reținere a dioxidului de carbon. Astfel, vinul este supus la presiuni de până la 6 bari, fapt care determină îmbutelierea lui în sticle deosebit de rezistente. 

A doua fermentare a vinului se poate face prin metoda:

• Champenoise, cunoscută și drept metoda tradițională. Fermentarea are loc în sticlă, durează mai mult de un an și este cea mai costisitoare. De asemenea, este implicată cupajarea, adică amestecarea de vinuri, dar și degorjarea, adică îndepărtarea depunerilor de drojdie din sticla unde s-a produs fermentarea;
• Charmat, metoda prin care se obține celebrul Prosecco. Presupune ca a doua fermentare să aibă loc în tancuri sau în cisterne din oțel inoxidabil sau din inox. Peste vinul bază se adaugă lichidul de tiraj, iar apoi, dupa a doua fermentare, spumantul se răcește, se limpezește și se îmbuteliază;
• Impregnarea cu dioxid de carbon, metodă prin care se obțin vinurile cunoscute drept perlante sau spumoase. Această metodă ignoră a doua fermentare și impregnează dioxidul de carbon direct în băutură. Vinurile au mai multe bule, dar acestea dispar mai repede;
  Transferul, metodă ce presupune crearea bulelor de dioxid de carbon direct în sticlă. Apoi se decantează, se filtrează drojdiile și se reîmbuteliază vinul. Această metodă este populară mai ales în Statele Unite și în Australia. 

În funcție de regiunea de proveniență

Regiunea de proveniență nu influențează doar numele băuturii, ci și modul de producere și caracteristicile generale ale vinului. Cele mai cunoscute sortimente sunt: 

• Champagne, din regiunea cu același nume, cel mai scump și celebru tip de spumant;Prosecco, din struguri Glera, fabricat în regiunea italiană cu același nume;
• Cava, originar din Spania, se distinge datorită aromelor florale;
• Cremant, produs în Valea Loarei, seamănă destul de mult cu șampania;
• Lambrusco, vin spumant italian ce face parte din categoria frizzante, adică prezintă o cantitate mai mică de dioxid de carbon;
• Sekt, un spumant german cu un volum de alcool redus și nu foarte dulce. 

În funcție de cantitatea de zahăr

Deci ce înseamnă vin spumant brut? Explicăm imediat! Zahărul adăugat va influența cât de dulce va fi spumantul. Acesta poate fi: 

• Brut zero sau brut natural, dacă are maximum 3 grame de zahăr/litru;
• Extra brut, dacă are maximum 6 grame de zahăr/litru;
• Brut, dacă are maximum 15 grame de zahăr/litru;
• Extra Dry, dacă are între 12 și 20 de grame de zahăr/litru;
• Sec, dacă are între 17 și 35 de grame de zahăr/litru;
• Demisec, dacă are între 35 și 50 de grame de zahăr/litru;
• Dulce, dacă are până în 50 de grame de zahăr/litru. 

În funcție de presiunea din sticlă 

Aici lucrurile sunt mult mai simple: vinul spumant de presiune joasă are valori ale presiunii cuprinse între 1 și 2,5 bari, de exemplu cele cu nivel redus de alcool, iar vinul spumant de presiune înaltă are 3,5 bari, aici încadrăm șampania și celelalte spumante care au fost obținute prin metoda tradițională. 

Așadar, atenție mare la cum se desface un vin spumant! Nu agita sticla și ai grijă ca dopul să nu zboare în direcția ta sau a celorlalți invitați. 

Cum alegi vinul spumant în funcție de meniu? 

Deși vinul spumant se consideră că face parte din categoria digestivelor, asta nu înseamnă că nu poți să-l servești și după aperitive. Singurele aspecte pe care trebuie să le iei în calcul sunt conținutul de zahăr și sortimentul. 

Desigur, noi nu putem să-ți spunem că n-ai voie să consumi un vin spumant Cricova cu un sandviș cu salam, dar de obicei vinurile spumante sunt rezervate preparatelor ceva mai speciale. De pildă, daca alegi șampania, optează și pentru stridii sau icre de sturion. 

Prosecco de pildă se va potrivi foarte bine cu brânzeturile cremoase, dar și cu fructele de mare. Mizează pe un extra sec dacă servești mezeluri sau ouă umplute și pe un spumant demisec dacă te bucuri de un desert. 

Te poți ghida și după sugestiile de mai jos:

• Extra Brut - stridii, sushi sau fructe de mare sau chiar cartofi prăjiți;
• Brut - midii, risotto și platouri cu brânzeturi;
• Extra Dry - ouă umplute și aperitive din carne;
• Sec - Cârnați, cartofi la cuptor sau aripioare de pui la grătar;
• Demi Sec - brânză albastră, foie gras, biscotti;
• Dulce - ca mai sus plus majoritatea deserturilor. 

Acum nu te mai poți plânge că nu știai ce tip de spumant să alegi. În afară de șampanie, evident! 

Sursa foto: https://www.pexels.com/